Prima pagină » Cultură-Media » Statuetă din perioada eneoliticului, expusă la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia

Statuetă din perioada eneoliticului, expusă la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia

Exponatul lunii iunie la Muzeul Național al Unirii Alba Iulia este reprezentat de o statuetă antopomorfă din epoca eneoliticului, descoperită la Micești-Cigașe. Figurina va fi expusă începând de marți.
Statuetă din perioada eneoliticului, expusă la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia
Sursă foto: Facebook / Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia

Piesa provine din cercetarea arheologică preventivă desfășurată în situl arheologic de la Micești-Cigașe în luna octombrie a anului trecut.

Vernisajul va avea loc marți, începând cu ora 11:00 la Muzeul Național al Unirii Alba Iulia, au anunțat reprezentanții muzeului pe pagina de Facebook.

Figurina antropomorfă descoperită într-un context ritualic

„Prezența consistentă a unui strat de arsură într-o groapă ce are o umplutură rapidă după utilizare (astupare intenționată), puținătatea fragmentelor ceramice, fragmentarea piesei (situație cunoscută în epocă) și prezența unui fragment de rocă incendiat ce nu pare a fi de origine locală ne determină să emitem ca ipoteză de lucru că acest complex a fost funcțional doar în cadrul unui posibil ritual legat de ideile religioase ale epocii neolitice”, se arată în anunțul publicat.

Figurina este confecționată dintr-un lut fin ce are în amestec nisip cu bob mare, pentru degresare. Arderea este foarte bună, oxidantă cu miezul foarte compact. Este bine finisată, potrivit reprezentanților muzeului.

„Figurina are partea dreaptă a feței precum și partea inferioară rupte din vechime. Înălțimea piesei este de 6,3 cm iar lățimea, variază între 2,4 cm și 2,5 cm spre partea inferioară. Secțiunea, de formă ovală, are o grosime de 1,3 cm”, arată sursa citată.

Redarea atributelor umane, realizată simplist

„În partea superioară, ochii și urechile sunt aplatizate prin tragerea, din pasta moale a acestora și perforarea lor. Aceeași tehnică, tragerea și aplatizarea din pasta moale, este folosită și pentru realizarea nasului ce este redat schematizat dar bine proporționat în raport cu ansamblul feței. Creștetul capului este drept și simplu. Piesa nu prezintă ornamente pe ea”, potrivit reprezentanților Muzeului.

Fragmentele ceramice identificare poziționează statueta în complexul ritualic în eneoliticul dezvoltat și, parțial, final (3750 -2700 î. Hr.), respectiv orizontul torților pastilate. Este prima semnalare a acestui orizont cultural în situl arheologic de la Micești-Cigașe.

OSZAR »